|
Biograafia Hermes Mercurius Trismegistus
Hermes Trismegistus
Etimologia: Hermes – zeu grec, Thoth la egipteni, Mercur la romani.
Din secolul al IV-lea î.e.n, grecii îl desemnau pe zeul egiptean Thoth cu numele atât de sugestiv și plin de semnificații, de Hermes Mercurius Trismegistus. Se credea că el se află la originea a tot ceea ce zămislește mintea omenească.
Epitetul Trismegistus ( cel de trei ori mare) atribuit lui Hermes, este de origine relativ târzie și nu se întâlnește la niciun autor anterior celui de-al doilea secol creștin. Hermes a făcut ca învățăturile sale să fie gravate în semne emblematice pe table sau coloane de piatră, pe care apoi le-a răspândit în toată țara. E considerat inventatorul hieroglifelor. Ideile sale extrem de profunde sunt tratate de învățătură teosofică. El se ocupă de natura și ordinele ființelor cerești, de multitudinea elementelor și enunță toate noțiunile cabalistice ce vor fi utilizate de rosacrucieni. El ordonează astrologia într-un adevărat sistem; scrie tratate de medicină, detaliază aspectele științifice ale anatomiei într-o manieră inspirată, mistică. Arta hermetică este numele dat alchimiei, plecând de la presupunerea că Hermes a fost inventatotul ei sau cel care a excelat în acest domeniu. Într-un tratat descoperit de Albert Magnus se spune că mormântul lui Hermes a fost descoperit de Alexandru cel Mare într-o peșteră de lângă Hebron.
Povestea și inscripția, împreună cu toate cărțile atribuite lui Hermes fac obictul unor dispute între oamenii de știință.
Hermes este intelectul zeificat și prin urmare a fost confundat cu Thoth, \"intelectul\". Unii afirmă că Hermes este o emanație a lui Thoth reprezentând caliatatea abstractă a înțelegerii.
Hermes ține într-o mână o crux ansata – simbolul vieții, iar în cealaltă are un sceptru, împodobit cu un șarpe, un scorpion, un cap de șoim, iar deasupra tuturor un cerc înconjurat de o aspidă, fiecare având o semnificație simbolică specifică. Aceste atribute ale puterii, sceptrul și cercul le regăsim și la babilonieni. Spre exemplu, gravura regelui Hammurapi de pe stela cunoscută sub numele de Codul lui Hammurapi îl reprezintă pe acesta în poziție pioasă în fața zeului Șamaș cu aceleași elemente cercul și sceptrul.
Hermetismul este strict doctrina lui Hermes. Hermetismul nu are nici cler, nici cult, nici ritualuri sacre.
1. Hermetismul propriu-zis este hermetismul egiptenizat sau elenistic. Acesta se împarte în două curente: popular și savant. Hermetismul savant se compune din Corpus Hermeticum, din Asclepius latinși din extracte hermetice din Stobaios.
2. Hermetismul arab a fost dezvoltat de sabeenii din Harran, de șiiți, sufiți, de filosofi, de practicanți ai științelor oculte. Arabii îl identifică pe Hermes cu Idris.
3. Hermetismul european este identificat cu filosofia alchimiei.
a) Hermetismul în sensul larg al cuvântului, desemnează orice învățătură care, fără cel puțin să revendice obediența fașă de Hermes sau să se refere în primul rând la alchimie, susține unle idei din alchimie.
b) Hermetismul este de asemenea o școală de hermeneutică, cea care are în vedere poemele antichității în diverse mituri.
c) Termenul hermetism desemnează caracterul esoteric al unui text, al unei lucrări, al unui cuvânt, în înțelesul că există un sens ocult care face necesară o hermeneutică.
|
Soovitame Lugeda
