(...)
Stinge-mi lumina ochilor: te pot vedea,
acopera-mi urechile: te-aud usor,
fara picioare catre tine pot umbla,
si fara gura pot sa te implor.

Frange-mi in doua bratele,
la fel te va cuprinde inima-mi, in loc;
opreste-mi inima si creierul va bate
IAR DE-MI VEI AZVARLI IN CREIER FOC,
PE SANGE TE VOI DUCE MAI DEPARTE
(...)

De dragul tau se-nchid in ei poetii
si strang imagini pline, fosnitoare,
si merg, se coc in ritmuri ca in soare
si-atat de singuri sunt de-a lungul vietii...
(...)

Nu temple care-l strang pe domnu-n fiare,
ca pe-n fugar si-l plang in gura mare,
ca pe-o jivina prinsa si ranita, -
ci case ce-l primesc pe cel ce bate
si-un simtamant de-ofrande nesecate,
in noi si-n orice fapta savarsita. (...)