O lacrimă
Desprinsă dintre genele unei plăpînde amintiri
Ce stă ascunsă-n fundul unui suflet
Căzu
Pe albul unei fragede petale...
O rază de-te peste ea
Și-i zise:
"Simt din căldura ta că nu ești bob de rouă...
De unde vii și ce ești?"

În vreme ce se destrăma în pulbere de soare,
Răspunse lacrima:
"Eu sînt un strop de suflet
Și sînt
Ca picurii izvoarelor fierbinți:
Vin totdeauna din adîncuri - mari!"...