O oră-ntre abis și umbre
la răscruci de veac și teamă,
o oră prelungită-n slavă
mi te-a dat, ca-n vis, în seamă.

Promisă tu, în dar luată,
fii ureche și ascultă:
puternic vine foc spre tine,
freamăt nou și sete multă.

Ah, bucură-te și veghează,
tu, edenică-ntrupare!
Vrăjit un munte în amiază
se-apropie de-o floare.