Mi-ai apărut în poartă
Într-o rochie roșie
Mi-ai spus că ești foc
Ce consumă și iar aprinde.

Un spin m-a înpus
Din trandafirii tăi roșii
Ca să-mi sugă din deget
Sângele, cum ai făcut-o deja.

Treceam strada
Ce tăia exuberanța
Sălbaticelor înălțimi,
De multă vreme știam
Că suferind cu o dârză credință
Nu contează vârsta învingătorului.

Era luni,
Și pentru a ne ține de mână
Și a vorbi fericiți
Nu ne-am găsit refugiu
Decât într-o tristă grădină
Din convulsivul oraș.




Traducere Nicoleta Dabija