Liikmete kommentaarid
Vaadatud: 3585
|
agonia eesti v3 |
Agonia.Net | Poliitika | Mission | Kontakt | Osale | ||||
|
|
| |||||
| Artikkel Ühendused Võistlus Essee Multimeedia Personals Luule Press Proosa _QUOTE | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-11-16 | [This text should be read in romana] | Submited by Adina Speranta
Ce mult de suflet am grijit!
În pajişti largi de cărţi l-am dus, în toate crunt l-am ispitit şi fruntea-i poate sta în sus. Dar ceasul ist’ mi-a amintit de trup, pe care l-am lăsat să-ndure ploile trudit şi gerurile fără pat. Plângea de frigul stelelor, îngenunchiat pe pragul uşii trupul frânt şi plin de răni deschise, râvnind la gestul care niciodată nu-l poftise cu sufletul să guste din tacâmul azurat. Când largi amiezi desfăşurate-n vară semnalau că grânele s-or consuma-n incandescent fluid, sta trupul însetat şi bolnav, rezimat de zid – şi samariţi pe lângă dânsul nu treceau. Era târziu (l-al câtelea cântat, nu ştiu; dar dintre plante, mică oră se prevestea sonoră) când trupul, care-atât de mult a vrut să fie în bună, drept, cu sufletul tovărăşie – pe piept cu lujer alb de stele a murit şi-a plâns atuncea sufletul, nedumerit.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Kirjanduse, luule ja kultuuri kodu. Kirjuta ja naudi artikleid, esseesid, proosat, klassikalist luulet ja võistlusi. | |||||||||
Mistahes materjalide reprodutseerimine ilma meie nõusolekuta on rangelt keelatud.
Autoriõigus 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privaatsus- ja avaldamispoliitika