Cu toti au buzele crapate
plutesc cu suflete deschise
Si-un dor nespus (ca de pacate)
le trece uneori prin vise.

Se-aseamana-ntre ei in trecat;
cant muti dumnezeiesc te-mbie,
ca intervale fara capat
in forta lui si melodie.

Doar cand aripa-si desfasoara,
sant trezitorii unui vant;
ca si cum Domnul, bunaoara,
s-ar strecura prin pagini bland,
cartea de taina a genezei
cu maini de sculptor rasfoind.

Editura Paralela 45, 2004