Permite-mi să te-anunț, pe emisfera
De nord a dragului pământ de flori
A dat năvală rapița, în zori,
Tu-ndeosebi fiindu-i mesagera,
S-o-ntâmpinăm cu bucuria toată
În universul nostru prea mărunt!
Prezintă-mă sublimei cine sunt
Și-o dată-i voi promite și-încă-o dată
În rai, pe spate, să dormim la poartă,
Sub noi cu forma unei clăi de fân
Și-arome dezmățate între sâni,
Două-obiecte dulci de cult și artă.
Să-ajungem, hai, grăbește-te un pic
Și goliciuni fantastice-ți prezic!