O, Congo culcat în patul tău de păduri, regina Africii domesticite
în care falușii munților îți țin sus pavilionul
căci tu ești femeie în capul meu în limba mea, căci tu ești femeie în pântecul meu
mamă a tuturor lucrurilor cu nări, de crocodili de hipopotami lamatini iguane păsări pesti,
mamă a revărsărilor, doica grânarelor
Femeie vârtoasă! Apă larg deschisă vâslei și etravei pirogilor
tu Sao iubita mea cu coapse sălbatice, cu brațe prelungi de nufăr calm
neprețuită femeie din Uzugu, trup de untdelemn neprihănit și piele de noapte adamantină.