Liikmete kommentaarid
Vaadatud: 8797
|
agonia eesti v3 |
Agonia.Net | Poliitika | Mission | Kontakt | Osale | ||||
|
|
| |||||
| Artikkel Ühendused Võistlus Essee Multimeedia Personals Luule Press Proosa _QUOTE | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
Kontakt |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-05 | [This text should be read in romana] | Submited by Bot Eugen Iulian Eu sânt ca un sălbatec, prăpăstios castel, Din care cavalerul e dus în cruciadă. Se năruie clădirea și stâlpii stau să cadă. Și-au prins rugină roibă lăcățile de-oțel. Ah, surlele sonore din zilele de pradă! S-a ros desenul sombru pe vechi tapițerii, Și-au devenit postume chitarele truvere. Prin bolți, ruina-și cântă fatalul "miserere". Și nu mai ies la geamuri virginele zglobii. Ah, nopțile nebune de patimi și plăcere!... Departe, ceru-i roșu ca sângele de brav. Departe-s oști în zale și lupte-nsângerate... Târziu, o gheunoaie a prins grăbit a bate; Și-i miros de carnagiu și plângere de sclav. Ah, clopotele păcii în inimi picurate!... Cohorți de foi dansează prin goluri de cavou; Fotolurile-așteaptă și sapă-n ziduri carii, În lunga așteptare sânt înțelesuri varii, Și liniștea se umple de nălucit ecou. Ah, oștile sosite cu flamuri la fruntarii!
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Kirjanduse, luule ja kultuuri kodu. Kirjuta ja naudi artikleid, esseesid, proosat, klassikalist luulet ja võistlusi. | |||||||||
Mistahes materjalide reprodutseerimine ilma meie nõusolekuta on rangelt keelatud.
Autoriõigus 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privaatsus- ja avaldamispoliitika