Sosesc în port, din țări îndepărtate,
Corăbii albe - case plutitoare -
Pe calea stelelor nemișcătoare,
Pe drumul apelor întunecate.

Și-n zori, când zările-n potop de soare
Topesc comori de pietre nestemate,
Pe punțile în cântec deșteptate
Începe calda muncii sărbătoare.

Pe țărm se-ntind mătăsurile fine
Și fildeșul și fructele-aurite,
Și toată viața țărilor străine

Se scurge-n ritmul brațelor de-aramă
Ce strâng, departe, taine nesfârșite
Și-n portul fără nume le destramă!