DANGAT DE FRUCTE

De ce nu ne-am întoarce în livezi,
In linistea-ntrerupta doar de poame,
Unde pe mii de ani nainte vezi
Rostogolindu-se aceleasi toamne;

Si orice grindini ar aduce norii
Din tulburate ceruri megiese,
Ca-n cele mai de mult istorii
Ciresii murmura cirese;

Legile basmelor se schimba
Adesea printre paradise,
In doar de ei stiuta limba
Caisii spun mereu caise;

Si, ca si cum nimic în lume
Nu-i poate face sa dispere,
De mii de ani, mereu, anume
Merii rostesc aceleasi mere…

O, ceas al lumii-n care roade bat
Secunde sâmburi, ore dulci cu miez,
Ani deveniti alcool, un secol beat
De dangatul de fructe din livezi…