Rondelul ctitorilor
In zugraveala invechita
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse,
Biserica de ei cladita
O tin cu degete intinse.

Naluci din vechiul timp desprinse,
Stiu viata lor ca e sfarsita
In zugraveala invechita,
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse.

Si nu-si blesteama-a lor ursita...
Dar orice candeli când vad stinse,
Si sfanta slujba parasita,
Ei plang cu lacrimi neinvinse
In zugraveala invechita.