De ochiul zeului se sparge timpul cand farisei in templu dau navala, in glasul meu a inghetat cuvantul si nici un vultur nu se mai rascoala; nu este liber cerul, e in lanturi, iar somnambulii ne rapesc lumina - in noapte cand heralzii beau veninul si tarfele-n zapezi isi spala vina;
sacali ce infloriti in trupul meu! nu poate sangele sa va mai rabde, plecand definitiv spre empireu cu-o liniste de ceata si de ape; statui incremenite-n univers vad astazi tot spectacolul luminii, si imparati cu chipuri de bufoni vopsesc in negru tristul gust al painii.