Acest păcat înmărmurind în glumă
Destinul meu de aur și de spumă
Cu brațe verzi de iarbă mă înhumă.

Cum m-aș mai naște singura mea mumă,
Dar vine un senin și mă sugrumă,
Și vine de la câmp miros de clăi.

În contemplare dealurile-s văi
Care, cum ne despart, ne și adună
Și pe pământ au loc și buni și răi.

Ciudat, aceste stări, ce harnic sună
În vocea mea, în carea mea nebună,
Da vine un senin și mă sugrumă.

Cum m-aș mai naște singura mea mumă!

Din volumul “Ape cu plute”, 1975