aseară eram frumoasă. străzile învățau să meargă desfăcându-se în sus înspre mine luîndu-mă-n brațe.

îți spuneam că mă strivești cu privirea de-aia sunt frumoasă. că ochiului tău îi bate inima în ochiul meu.

aseară pielea ta prăbușită peste rochia mea nu-mi mai ajungea. aveam mâinile împleticite și cerneala

scâncea decupată din pleoape.

mi se părea tot timpul că deasupra inimii mele se leagănă mușcătura ta.


*

s-a rupt scrisul. mâna a continuat să existe și mi-a fost frică.