Lehekülg: 2 : 1
A fost odat’...
: Luule 2005-05-20 (9781 hits
)
A murit...
: Luule 2003-05-29 (8951 hits
)
Acasă
: Luule 2005-12-07 (13010 hits
)
Aducerile-aminte
: Luule 2005-06-24 (11689 hits
)
Aeternitas
: Luule 2005-10-14 (9017 hits
)
Agonie
: Luule 2005-09-06 (9189 hits
)
Am fost...
: Luule 2003-05-29 (10677 hits
)
Amurg
: Luule 2005-10-14 (24359 hits
)
Apostolul
: Luule 2005-10-14 (16903 hits
)
Apostolul
: Luule 2005-10-14 (9392 hits
)
Apus
: Luule 2005-10-14 (13149 hits
)
Asfințit
: Luule 2005-10-14 (12679 hits
)
Așteptare
: Luule 2005-10-14 (10342 hits
)
Așteptare
: Luule 2005-10-14 (10422 hits
)
Așteptare
: Luule 2005-10-14 (10911 hits
)
Atunci
: Luule 2005-12-07 (9352 hits
)
Bătrâni
: Luule 2005-12-07 (15573 hits
)
Cade-o lumină
: Luule 2005-06-24 (9156 hits
)
Cain
: Luule 2005-12-07 (8750 hits
)
Cântă moartea
: Luule 2005-12-07 (12988 hits
)
Cântec
: Luule 2005-12-07 (12748 hits
)
Cântece
: Luule 2005-12-07 (23758 hits
)
Cântece
: Luule 2005-12-07 (8144 hits
)
Cântece
: Luule 2005-12-07 (8740 hits
)
Cântecele mele
: Luule 2005-12-07 (9952 hits
)
Cărbunii
: Luule 2009-10-11 (10734 hits
)
Ceahläul
: Luule 2002-10-23 (10371 hits
)
Cetind pe Baudelaire
: Luule 2013-03-21 (6494 hits
)
Chemare
: Luule 2006-05-16 (8385 hits
)
Clăcașii
: Luule 2008-02-07 (14985 hits
)
Coboară toamna...
: Luule 2006-05-16 (30796 hits
)
Cosașul
: Luule 2009-10-13 (9802 hits
)
Craciunul copiilor
: Luule 2004-10-05 (24705 hits
)
Dăscălița
: poezii pentru copii Luule 2005-09-25 (26420 hits
)
Dascălul
: Luule 2009-10-11 (10361 hits
)
De demult...
: Luule 2006-05-16 (25330 hits
)
Departe
: Luule 2009-10-12 (10424 hits
)
Din larg
: Luule 2010-04-28 (9774 hits
)
Doina
: Luule 2008-11-12 (33481 hits
)
Dorinta
: Luule 2002-12-06 (12702 hits
)
E sărbătoare
: Luule 2008-02-07 (10233 hits
)
Eu știu un basm
: Luule 2009-10-11 (7943 hits
)
Fără țară
: Luule 2009-10-21 (9853 hits
)
Fată mare
: Luule 2002-10-23 (9235 hits
)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Luule 2005-07-16 (7809 hits
)
Graiul pâinii
: Luule 2009-10-13 (7782 hits
)
În mine câteodată
: Luule 2009-10-26 (9237 hits
)
Lehekülg: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biograafia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|