|
Biograafia Nikolaus Rudolf Pilly
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, organizația locală Călan
Autor a nenumărate articole în domeniul tehnic, studii monografice, poezii, proză și cântece. Publică regulat în presa de limbă Germană.
Este cunoscut ca fiind printre puținii din țara noastră care cântă la fierăstrău. Cântă la acest "instrument" din 1952
Semnează cărțile:
Punerea corectă în funcționare a furnalelor
Romanțe noi pe teme vechi cât lumea (vol. I, II, și III)
Lieder Strausschen
Heinen in Fruhling
Zündet an ein Licht
Rose Im Schnee
Einsamkeit
Volume colective:
Funcționarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită(autori: N. Pilly, I. Stoicoi)
Uzina "Victoria" (1970 - 1980) (autori: N Pilly, D Frentoni)
Din istoria siderurgiei românești (autori: I. Tripsa, A. Alexandrescu, I. Barbu, O. Hatarescu, Șt. Olteanu, N. Pilly)
Nikolaus Rudolf Pilly a reușit să îmbine metalurgia și arta, făcând ferăstrăul să cânte. Deși născut în Călan, Nikolaus Pilly a trăit marea parte a vieții sale în Reșița. „Mi-am dorit să pilotez, am depus un dosar pentru una din cele mai prestigioase școli de zbor din Germania, însă nu am fost admis, iar odată cu terminarea războiului, multe din planurile mele s-au dus”, a explicat nostalgic Pilly. A început să lucreze încă de la vârsta de 12 ani, pentru a-și ajuta familia. În 1945 a venit pentru prima dată la Reșița, urmând Școala de Tehnică Medie Model UDR, unde cursurile erau gratuite. Cu o profundă pregătire în domeniul metalurgic, Rudolf Pilly și-a dedicat întreaga activitate producției de fontă și conducerii secției, însă nu și-a ignorat niciodată pasiunile pe care le practica în puținul timp liber. Pe lângă handbal sau atletism, pe care le-a practicat cu drag, Nikolaus adoră să cânte la vioară. A cântat pentru prima oară în Orchestra Orșovei în gimnaziu, unde dirijor era Rausch, apoi a cântat la Reșița, într-o orchestră de tineret. A fost membru al primului cor bărbătesc condus de Ion Românu, care mai târziu a ajuns un dirijor renumit. «Cu corul a fost simplu. A venit într-o zi un tânăr profesor de muzică cu o vioară în subsoară și cu o mapă și a dat zvon în cămin: cine are voce să vină în sala de mese, pentru a cânta, după care s-a făcut selecția », a explicat Nikolaus Pilly. Tot atunci s-a înfiripat o prietenie de lungă durată cu Walter Mihai Klepper, un mare compozitor.
În anul 1952 a pus mâna pe un ferăstrău adevărat. „Aveam tot felul de obiecte prin casă, care scoteau sunet. Aveam o toacă în casă din trei scânduri, fiind cea mai muzicală toacă pe care am auzit-o vreodată. Într-o zi, văzându-mă cu toate lucrurile pe masă, mi-am zis că pot cânta și la ferăstrău” a explicat Pilly. Dacă la început a folosit ciocanul de la toacă pentru a putea cânta, cu timpul, Nikolaus Pilly a folosit arcușul de la vioară pentru a face ferăstrăul să cânte. „Folosesc un ferăstrău muzical din oțel, este acel oțel care ruginește odată cu trecerea timpului. Ultimul ferăstrău achiziționat a costat 300 de euro, fiind comandat din Germania.” După ce în 1981 a ieșit la pensie, el a reușit să își dedice mai mult timp pasiunii, reușind să compună sute de cântece și romanțe. Mereu preocupat de menținerea tradițiilor și obiceiurilor, Rudolf și-a dedicat și își petrece cea mai mare parte din timp cu minoritatea germană. Participând împreună cu forumul German Bănățean la toate activitățile dedicate nemților, fiind recunoscut pe repertoriul său în limba germană. Cea mai importantă realizarea a sa este faptul că n-a lăsat să moară acest talent. „Am reușit să pregătesc o elevă încă de la nouă ani. Ea se numește Elena Adriana Cioarec și, anul trecut, a susținut un concert de anvergură la Biserica Catolică de la Deva.
|
Soovitame Lugeda
