Lehekülg: 1
Aforisme
:
 Proosa 2004-10-19 (22101 hits
)
Aforisme(II)
:
Proosa 2009-08-19 (11717 hits
)
Aforisme(III)
:
Proosa 2009-08-19 (10197 hits
)
Aforisme(IV)
:
Proosa 2009-08-24 (10493 hits
)
Aforisme(V)
:
Proosa 2009-08-24 (10860 hits
)
Aforisme(VI)
:
Proosa 2009-08-31 (11318 hits
)
Căderea în timp
: fragmente
Proosa 2004-10-09 (16160 hits
)
Cartea amăgirilor
: fragment
Proosa 2002-12-04 (13647 hits
)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții
Proosa 2003-11-19 (17593 hits
)
Des larmes et des saints, extraits
:
 Proosa 2010-06-04 (11525 hits
)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării"
Proosa 2014-11-06 (7746 hits
)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment
Proosa 2009-10-10 (10831 hits
)
Du saint au cynique
:
Proosa 2010-06-03 (9832 hits
)
D’amour amer…
:
Proosa 2010-06-03 (11133 hits
)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung"
 Proosa 2014-11-05 (7776 hits
)
foloasele exilului
: fragment
Proosa 2004-09-27 (10879 hits
)
Lacrimi și sfinți
: fragmente
Proosa 2005-07-16 (13966 hits
)
Le bonheur…
:
Proosa 2011-05-16 (8162 hits
)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
:
Proosa 2010-06-05 (10133 hits
)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente)
Proosa 2005-05-19 (10481 hits
)
Murmures à la solitude
:
Proosa 2010-06-05 (8172 hits
)
Pe culmile disperării (1)
:
Proosa 2003-06-28 (9601 hits
)
Pe culmile disperării (2)
:
Proosa 2003-06-28 (12914 hits
)
Pe culmile disperării (3)
:
Proosa 2003-06-28 (8855 hits
)
Pe culmile disperării (4)
:
Proosa 2003-06-28 (9100 hits
)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940
Proosa 2005-02-12 (8574 hits
)
rugă inutilă 1
:
Proosa 2004-03-14 (9012 hits
)
rugă inutilă 2
:
Proosa 2004-03-19 (8897 hits
)
rugă inutilă 3
:
Proosa 2004-04-18 (10173 hits
)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment
Proosa 2004-02-18 (11418 hits
)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor"
Proosa 2004-02-17 (10291 hits
)
Vanité de la compassion
:
Proosa 2010-06-04 (8190 hits
)
Lehekülg: 1 |
|
|
|
|
|
Biograafia Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Soovitame Lugeda
