Lehekülg: 1
Aforisme
: Proosa 2004-10-19 (21828 hits
)
Aforisme(II)
: Proosa 2009-08-19 (11524 hits
)
Aforisme(III)
: Proosa 2009-08-19 (10020 hits
)
Aforisme(IV)
: Proosa 2009-08-24 (10281 hits
)
Aforisme(V)
: Proosa 2009-08-24 (10661 hits
)
Aforisme(VI)
: Proosa 2009-08-31 (11117 hits
)
Căderea în timp
: fragmente Proosa 2004-10-09 (15953 hits
)
Cartea amăgirilor
: fragment Proosa 2002-12-04 (13465 hits
)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Proosa 2003-11-19 (17396 hits
)
Des larmes et des saints, extraits
: Proosa 2010-06-04 (11312 hits
)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Proosa 2014-11-06 (7541 hits
)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Proosa 2009-10-10 (10693 hits
)
Du saint au cynique
: Proosa 2010-06-03 (9682 hits
)
D’amour amer…
: Proosa 2010-06-03 (10921 hits
)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Proosa 2014-11-05 (7617 hits
)
foloasele exilului
: fragment Proosa 2004-09-27 (10657 hits
)
Lacrimi și sfinți
: fragmente Proosa 2005-07-16 (13814 hits
)
Le bonheur…
: Proosa 2011-05-16 (7988 hits
)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
: Proosa 2010-06-05 (9981 hits
)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente) Proosa 2005-05-19 (10350 hits
)
Murmures à la solitude
: Proosa 2010-06-05 (8018 hits
)
Pe culmile disperării (1)
: Proosa 2003-06-28 (9463 hits
)
Pe culmile disperării (2)
: Proosa 2003-06-28 (12682 hits
)
Pe culmile disperării (3)
: Proosa 2003-06-28 (8717 hits
)
Pe culmile disperării (4)
: Proosa 2003-06-28 (8933 hits
)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940 Proosa 2005-02-12 (8412 hits
)
rugă inutilă 1
: Proosa 2004-03-14 (8871 hits
)
rugă inutilă 2
: Proosa 2004-03-19 (8772 hits
)
rugă inutilă 3
: Proosa 2004-04-18 (10041 hits
)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment Proosa 2004-02-18 (11236 hits
)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor" Proosa 2004-02-17 (10113 hits
)
Vanité de la compassion
: Proosa 2010-06-04 (8018 hits
)
Lehekülg: 1 |
|

|
|
|
|
Biograafia Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|